Îmi place ideea de evoluţie din teoria lui Darwin pe care aş putea-o modifica puţin. Aşa încât eu cred că la început a fost viermele. Că el se târa pe pământ, pe piatră, gresie sau pe asfalt cu 4X4 ascultând la maxim vermanele, că era vorba de viermăniţă, viermişori sau cu prietenii, colegii de muncă,el era vierme cu toată lumea. Se simţea bine în pielea lui încât n-avea timp să-şi facă pentru crisalida. Viaţa subterană atrage mai mult decât înălţimile nemărginite ale cerului. El e mereu ocupat cu consumatul frunzelor…celorlalţi.
Şi apropo de frunze, nu contează în ce ţară ar fi copacul!
Mă bucur că în sfârşit ţi-am descoperit blogul. Bine te-am găsit!
Bine ai venit pe blogul meu! Ai cheia, nu uita sa inchizi lumina la plecare
O privire sugubeata asupra astora, cu mii de maini si de picioare…